**

full buck moon in capricorn 
azi la 13:37 
cică e despre esență

revăd mindhunter - esențial 
e cum zic psihopații ăștia 
te întorci la locul crimei 
pentru satisfacția care-ți lipsește

un serial care-ți seamănă :))) 
misterios criminal sexi bun rău pe psihologie 
zice mereu vorbele care trebuie 
provoacă și dispare
zi și tu 
de când așteptăm sezonul 3 
și tot în selfie-preludiu rămânem

nu știu care dintre noi e asasinul 
dar știu sigur că tu nu ești superficial baby
ești poezia care asasinează

de care mă îndrăgostesc în fiecare zi 
deși te refuzi lecturii cu scuze logistice

senzualitatea nu e superficialitate

dorința nu e 

atingerea nu e 

sexul.. nici atât

dar nu e totul

iar despre piesa lipsă 

good girl zice să nu mai întreb

„nu te vreau dispărută” 

zici

(și mă obsedează)

nu dispar 

zic
cum aș putea când pielea tânjește după tine 

ca după apă

„nu te vreau dispărută” 

dar nici prea aproape 

nici prea înăuntru 

nici plecată

mă vrei când simți 

când tremuri în carapace 

și-ți pare că-n sângele meu 

te poți încălzi

revii și reconstruiești tot 

ce s-a prăbușit 

din așa puține cuvinte 

mă atingi 

ca un abur 

apoi te îndepărtezi 

de teamă 

că aș putea să te ard 

                        dacă te prind cu ambele mâini

îți zic 

nu vreau să-ți fac niciun rău

„să nu înșirăm cuvinte”
zici
și mă strângi între două tăceri

ori două emoticoane
mă vrei aici 
dar aici nu are consistență

uite unde era superficialitatea

aici 

aici e superficial

sau poate crezi că eu sunt superficială 

vorbesc de dragoste 

dar nu pot da decât firimituri 

cine s-ar arunca în foc pentru o oră două 

de arsuri de gradul 4 ori 5 ori 6

            eu  

            eu mă arunc 

            da

            berbec inconștient fără plasă de siguranță

vreau să mă arzi 

cu atingerea 

cu respirația 

cu degetele 

cu pielea 

cu privirea 

care ar scotoci 

în mine 

după toate adevărurile

oricât de tare ni s-ar topi armurile 

hai în real

reali

nu superficiali

știu 

scorpionul predă cu tact 

lecția răbdării 

într-o tăcere veninoasă 

dar nu letală 

o agonie dozată 

cu grijă 

ca și cum durerea e ceva ce se oferă 

numai celor aleși

m-ai ales și acum mă înveți 

dar nu uita că unui berbec-capricorn

nu poți să-i spui 

let me taste you 

și să nu te ții de promisiune

va înfrunta timpul 

cu imaginea degustării multiplicată celular

te va urmări în toate viețile

            yes please

            (mor cu zodiile astea :)))

iubește-mă în tăcere 

iubește-mă cum vrei 

rostește-mi numele în gând 

dacă nu vrei

nu-mi spune nimic 

despre inimă 

dar lasă-mă să te iubesc

cât de mult pot

și când ți-e dor

resuscitează-mi lumea

sincronizează-ne

„să nu înșirăm cuvinte”

scuze, eu înșir multe 

și le numesc poezii

mă mint că sunt poetă

dar nu-s

doar o captivă 

zice manson

când sună clopoțelul mă ridic
când sună clopoțelul ies
când sună clopoțelul fac ce-mi spune clopoțelul să fac
sunt câinele lui pavlov
sunt ce vreți voi să fiu...

închisoarea e un cadru mental
toți suntem închiși în propria închisoare cu propriii gardieni și propria pedeapsă
închisoarea e în mintea ta

iubindu-te 

trăiesc revelația a ceea ce sunt 

uneori mă sperii de câtă forță și nebunie 

fermentează la interior

numai gândul că exiști 

și că între inimile noastre s-au sudat legături 

ce ne vor hrăni secole 

mă eliberează 

câți pași până la libertatea absolută? 

câți pași până la tine?

cât timp ne-a fost rezervat?

cât timp mi-ai rezervat?

câtă inimă e doar pentru mine?

câtă piele?

când mă vrei? 

când te temi că n-o să mai fiu? 

când te trezești singur? 

când pielea scorpionului se deshidratează? 

năpârlește? 

până când mă vrei? 

tu câte închisori trebuie să fărâmi? 

bad girl s-a activat în overthinking

e singură în pielea ei

mereu