**

dragostea și moartea. previzibile și imprevizibile. știm că fac parte din circuit, dar nu și când ne vor lovi. poate că ne e teamă să iubim din același motiv pentru care ne e teamă de moarte. nu știm ce urmează. o altă poveste sau doar nimicul. 

ne sperie durerea pe care un altul ar sădi-o în noi ca de un infarct sau de sechelele unui avc. teama că nu mai ești tu. că te pierzi. cine vei fi când altul te va locui? câtă putere să-i dai noului locatar? cheile de la toate încăperile? și de la boxă? și de la garaj? și de la seiful cu lingouri de aur? ha ha 

iubirea ca un junghi intercostal care taie respirația de nu poți mișca nici pleoapele că te sfârtecă ca zece cuțite ascunse în interior sau

ca o bălăceală într-o mare călduță ușor înspumată sau ce

ce preferăm? cum să mulțumim inima? în liniște nu găsim intensitate iar în intensitate nu avem liniște

*

citesc Tânărul de Annie Ernaux. ea 54, el 25. el e un A. ea profă, el student. ea scriitoare, el gelos. ea divorțată, el cu o iubită pe care o părăsește curând. ea îl părăsește după doi ani. după ce termină de scris o carte. la ce ne mai trebuie literatură când avem dragoste?

poți să te cauți în toate poveștile în toate astrogramele în zațul cafelei de dimineață în toate coincidențele în cifrele obsedante nicăieri viitorul nu-și arată fețele. aruncă-te, trăiește-ți povestea, lasă-te descompus lent sau agresiv 

o să doară

o să mori

dar o să fie frumos

*

vreau să mor sub buzele tale