**

david mă întreabă ce e lobotomia. probabil l-a întrebat pe google despre depresia la adolescență și prostul i-a dat ca soluție infirmitatea. îi spun că din '50 nu mai e la modă. iar în capul lui frumos n-o să-și bage nimeni sfredelul. o să treacă. dă-i cu apă.

(uită-te la maică-ta. aproape dieta cu apă. fără efort. știu. e distructiv dar nimic altceva nu e compatibil cu interiorul. organele nu vor mâncare. se mănâncă între ele. cu nerv. nici măcar să mă așez cuminte/cu minte undeva nu pot. mie mi-ar trebui o lobotomie. dar ce bucățică din creier să scoatem? asta-i întrebarea)

(știu, îmi mai vine să-i spun, ce e depresia. o trăiesc chiar acum. o eczemă care mănâncă din țesutul spiritului tău încontinuu. țesut cavernos. de câtă iubire necondiționată e nevoie să umpli găurile astea.. și de câtă apă..)